Initiative Publice

HIV/SIDA in Romania

2010-06-14T01:42:00.000-07:00

Intreruperi ale tratamentului antiretroviral

Noutati: in luna mai a.c., fostul ministru al Sanatatii, actualul deputat PNL Eugen Nicolaescu, a adresat o interpelare Ministrului Sanatatii cu privire la interuperile de tratament din sistem. Nici o reactie pana la acest moment.

Zilele trecute, europarlamentara Monica Macovei cerea clarificari Ministrului Sanatatii cu privire la demersurile concrete pentru rezolvarea rapida a acestei situatiuni critice. Nici un raspuns ministeriabil nu a fost inca formulat.

Note de subsuol:

Romania nu are o strategie nationala de prevenire si combatere HIV/SIDA .
Incepand cu aceasta luna, odata cu incetarea finantarii Global Fund, Romania nu va dispune de bani pentru finantarea programelor de prevenire HIV/SIDA.
Dispunem de un secretar de stat al Ministerului Sanatatii care este specializat in problematica HIV/SIDA, Dr. Streinu Cercel. Si ?

2010-04-22T08:39:00.000-07:00

Se face luni, 19 aprilie. E ora 6 trecute, sintem in 2010 si parlamentarul roman lucreaza la el acasa. Pentru a 3a oara, comisii si comitii (de drepturi, egalitati intre genuri si acelea juridice ale ambelor Camere) se reunesc pentru a decide cine sa ocupe locurile vacante din componenta Colegiului Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Institutie importanta pentru drrepturrile mele cetatenesti, dar si pentru drepturile lor parlamentare, caci unii s-au simtit mustruluiti si amendati. Adica cum: esti in subordinea mea, tu CNCD, si ma amendezi pe mine, parlamentar roman? Unde pui ca pana si presedintele, primul ministru, ministrul de externe si-au cautat avocati care sa-i apere de acest CNCD. Dar cine-i el in definitiv?!

Parlamentarul nu se intelege sa se aseze la treaba. Se numara, se cauta pe holuri, iar se citeste prezenta. E tot 19 aprilie dar a trecut inca o ora. Nu se naste usor consensul la algoritimul politic. Doamna Egalitatii de Sanse de la Senat , Olguta Vasilescu, tuna si cere retragerea opozitiei. O secondeaza Doamna Omolog de la Camera Deputatilor. Se retrag, discuta pe holuri, se inteleg la algoritmul politic. Revin si se aseaza satisfacuti in fotelurile salii “Nicolae Iorga”. Oarecum derutati, candidatii stau in bancute si asteapta sa fie ascultati, reprezentantii ONGurilor numara parlamentarii si asteapta sa vada democratia in action. Poate ca a 3a oara reusesc totusi sa voteze si sa deblocheze institutia drepturilor noastre. Si uite ca merge de asta data: senatorul Frunda (el e cu Drepturile Omului) conduce sedinta si fixeaza limita de 3 minute pentru fiecare candidat la vorbitor. Sint obiectii? Da, zicem noi, adica ongeurile. Da, va rog poftiti, zice si senatorul. Am avea o problema de numaratoare: una dintre candidate, doamna Liana Pop de la PSD nu si-a depus legal candidatura, in termenul prevazut de lege (“cel mult 30 de zile” din momentul postarii anuntului de catre Parlament). Domnul senator intrerupe contestatia, caci stie despre ce e vorba. Le poate explica mai bine decat noi (evident!) colegilor si colegelor parlamentari: 30 de zile e doar o recomandare. Zice legea, e adevarat, dar poate fi interpretata ca o recomandare. Sa votam: acceptam termenii legii ca pe o recomandare? Cu (mare)majoritate de voturi se accepta. Prevederile legii sint recomandari. Timpul trece altfel acolo, nu degeaba sintem in fortareata parlamentara croita pentru Ceausescu. Poate fi numarat doar de administratorului lui specializat, parlamentarul roman. El si doar el stie ce e timpul parlamentar si cum se calculeaza la pontaj.

Sintem invinsi democratic, ne repliem si aducem a doua contestatie ce o vizeaza tot pe doamna Pop. Noi, ongeurile:nu o cunosteam pe sus-numita doamna, dar expertiza si experienta in drepturile omului e musai cazul sa aiba. CV-ul subtire lasa loc la indoieli cat cladirea Parlamentului. As, zice senatorul Frunda. Avocatii apara drepturile omului, urmare directa a profesiunii lor. Sa votam: au avocatii pricepere in drepturile omului? Sala zice in unanimitate ca da. Se decide: avocatii sint aparatorii drepturilor noastre de oameni. Interpretarea de sedinta devine lege. Acum inteleg, vad lumina: e lege in tara mea sa o ducem bine cu drepturile omului. Legea te protejeaza: ba chiar avem multe mii de aparatori si aparatoare. N-avem a ne teme, parca vrea sa ne asigure parlamentarul. Noi ne temem: doamna Pop nu e avocat. E doar o rubedenie prin adoptiune a noii familii conducatoare Victor Ponta. S-ar zice ca sintem plini de hula si vadit nerecunoscatori parlamentarului care ne-a invitat gentil in sala de vot. Nu se poate asa ceva, riposteaza un domn parlamentar neidentificabil prin notorietate, as vrea sa supunem la vot si pertinenta contestarilor ongeurilor. Nu se supune la vot, am scapat.

Se voteaza finalmente si exclusiv candidatii agreati de partide, intre care si Cristian Jura. Omu’ lui Nastase, iesit inca o data de sub rochia generoasa a social-democratiei de tip Ponta, cel numit sa creeze in 2002 un CNCD de uz decorativ. Cel cu discriminarea femeilor blonde in Romania, va amintiti de dumnealui? Naparlit si disperat in acelasi timp sa revina la vechea sa piele de conducator al institutiei cncdiste pentru a o cuminti definitiv si arunca in irelevanta. Cu sanse bune (timpurile la parlamentari nu se scurg ca la noi: azi e azi, maine nu e ca azi).

Am amutit. Parlamentarul e stapanul nostru pe pamant: toata legislatia ce ne priveste direct duce la el, se decide prin ridicare de mana de partid tot de catre el si e croita maiastru pe masura intereselor lui de grup. Si…noi? Casta inferioara si vorbacioasa a romanticilor intarziati, uzati civic, incapabili a intelege misterele algoritmului politic si timpul claselor conducatoare reunite. Astia sintem: el voteaza, noi…votam. Intrebarea acum e cine ne apara de aparatorii nostri?

Florin Buhuceanu

Se intampla in Romania: tratati precum gunoaiele...

2010-02-07T08:01:00.000-08:00

“Tratati precum gunoaiele”: Coalitia Antidiscriminare se alatura semnalelor de alarma ale Amnesty International in ceea ce priveste locuirea romilor

Organizatiile semnatare, membre ale Coalitiei Antidiscriminare, solicita Guvernului Romaniei, alaturi de Amnesty International, actiuni ferme in vederea stoparii evacuarilor fortate ale romilor si asigurarea respectarii dreptului la o locuinta adecvata, in conformitate cu angajamentele internationale de respectare a drepturilor omului ratificate de Romania, inclusiv prin modificari legislative care sa aduca legislatia romaneasca din domeniu la standardele asumate.

Cazul documentat de Amnesty International, in care 100 de romi din Miercurea Ciuc au fost evacuati si mutati fortat in 2004, langa o statie de epurare la periferia orasului, apare si in raportul comparat al Agentiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene - FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori.[1] In cazul Miercurea Ciuc, in lipsa de orice alternativa, romii continua si astazi sa locuiasca langa statia de epurare, in containere, fara acces la utilitati, intr-o zona in care legea interzice locuirea din ratiuni de sanatate publica si unde deja au decedat doi copii mici. Cazul, tipic pentru o practica a ultimilor ani a unor autoritati locale, reprezinta un caz de rasism de mediu. Cu sprijinul Romani CRISS, victimele au formulat plangere penala in fata instantelor de judecata din Romania si, in urma solutionarii nefavorabile, a fost sesizata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cazul fiind pe rol.Miercurea Ciuc nu este insa un caz singular. Cazurile aduse in instanta de organizatiile Romani CRISS, LIGA PRO EUROPA sau APADOR-CH arata ca evacuari fortate si demolari, uneori in toiul iernii la -15 C, fara respectarea prevederilor legii, se intampla frecvent cand este vorba despre comunitati rome. Mai mult decat atat, comunitatile rome sunt evacuate la marginea oraselor, deseori in apropiere de statia de epurare sau de/pe groapa de gunoi a orasului in incercarea de a segrega comunitatea de romi de restul comunitatii.

Raportul FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori pentru Romania inventariaza o serie de tipologii de locuire in saracie extrema ale romilor aratand ca, in ciuda angajamentelor de imbunatatire a situatiei romilor ale Guvernului Romaniei, aceste tipologii s-au pastrat de-a lungul timpului, ba chiar au aparut unele noi datorita practicilor unor autoritati locale de a muta comunitatile de romi in afara oraselor/comunitatilor. Acelasi raport arata ca legislatia in domeniul locuirii din Romania discrimineaza in mod indirect comunitatile de romi, netinand cont de specificitatile comunitatii care, din ratiuni istorice, a avut mai putin acces la proprietate decat comunitatile majoritare, si expunandu-le astfel in mod disproportionat evacuarilor fortate si demolarilor.

Alaturi de recomandarile Amnesty International,[2] Coalitia Antidiscriminare solicita autoritatilor nationale si locale competente ale statului roman o serie de masuri si modificari legislative in materia locuirii si, in mod particular, referitor la situatia locuirii romilor:• Sa adopte masuri politice si juridice pentru legalizarea asezarilor informale de romi. • Sa asigure o protectie legala impotriva segregarii etnice si stoparea separarii fizice a comunitatilor de romi de asezarile populatiei majoritare prin orice fel de masuri.• Sa defineasca si sa includa in lege concepte precum: rasism de mediu, segregare rezidentiala, evacuari fortate, precum si masurile de combatere a acestora etc. • Sa ratifice Carta Sociala Europeana in intregimea ei, in special articolele 30 – dreptul la protectie impotriva saraciei si excluziunii sociale si 31 – dreptul la locuire, precum si Protocolul Optional la Carta din 1995 ce permite procedura plangerilor colective.

Semnatari din partea Coalitiei Anti-Discriminare:

Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei
Alianta Civica a Romilor din Romania
Asociatia Accept
Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen : FILIA
Centrul de Resurse Juridice
Centrul Euroregional pentru Initiative Publice
Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Institutul pentru Politici Publice
LIGA PRO EUROPA
Romani CRISS

Persoane de contact:
Monica Vasile, Romani CRISS, anamonica@romanicriss.org, 0721296029
David Mark, Alianta Civica a Romilor din Romania, david.mark@acrr.ro, 0752 07 27 17

[1] Disponibil la: http://fra.europa.eu/fraWebsite/home/pub-cr-roma-housing_en.htm (01.02.2010).
[2] Amnesty International, Treated like waste, Roma homes destroyed and health at risk in Romania,2010, la: http://www.amnesty.org/en/library/asset/EUR39/001/2010/en/8b56613d-8d22-4d36-9a96-62c21a9e96f8/eur390012010en.pdf (01.02.2010).

CoE, vot amanat

2010-01-27T14:23:00.000-08:00

Rezolutia "Discriminarea pe baza orientarii sexuale si a identitatii de gen" (vezi postarea de ieri) a intrat astazi in discutia Adunarii Parlamentare si amanata pentru luna aprilie.

Ramane neclar ce insemna, la acest moment, amanarea in cauza. Ce este totusi clar are de-a face cu actualitatea imediata a acestei dezbateri pentru noi, azi, in Romania (toleranta represiva, parteneriat civil, Gay Pride, transgendes issues). Pentru a o urmari, click pe video recording of the debate) :

http://assembly.coe.int/ASP/NewsManager/EMB_NewsManagerView.asp?ID=5231

Vot important la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei

2010-01-26T10:47:00.000-08:00

Bucureşti, 25 ianuarie 2010

În atenţia Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

Organizaţiile semnatare ale prezentei scrisori sunt organizaţii neguvernamentale cu o bogata experienţa în promovarea şi apararea drepturilor omului şi nediscriminarii în România.
Ne manifestam încrederea ca reprezentanţii României la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei vor vota pentru adoptarea a doua documente importante pentru protecţia drepturilor omului şi nediscriminarii în Europa, care vor fi dezbatute în cadrul Sesiunii Ordinare a Consiliului Europei (25-29 ianuarie 2010):

§ Recomandarea „Fifteen years since the International Conference on Population and Development Programme of Action” [Cincisprezece ani de la Conferinţa Internaţionala Programul de Acţiune privind Populaţia şi Dezvoltarea], Doc. 11992 din 5 August 2009;

§ Rezoluţia “Discrimination on the basis of sexual orientation and gender identity” [Discriminarea pe baza orientarii sexuale şi a identitaţii de gen], Doc. 12087 din 8 decembrie 2009.

În primul rând, în România, protecţia dreptului la sanatate, inclusiv la sanatatea sexuala şi a reproducerii este garantata de cadrul legal în articolul 34 din Constituţie, Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 a drepturilor pacientului şi Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii.

În al doilea rând, discriminarea pe criteriul orientarii sexuale şi discriminarea împotriva femeilor sunt sancţionate de legea din România atunci când discriminarea are loc în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice. Cadrul legal şi instituţional este prevazut în articolul 16 din Constituţie, Ordonanţa Guvernului nr. 137 din 31 august 2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare (republicată pe 8 februarie 2007), Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi (republicată pe 1 martie 2007) şi articolele 75 lit.c¹ (circumstanţa agravanta pentru motivaţia discriminatorie la savârşirea unei infracţiuni) şi art.247 (Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi) din Codul penal în vigoare. Menţionam ca sprijinul statului român pentru prevederile penale menţionate mai sus a fost reafirmat recent cu ocazia adoptarii Noului Cod penal în 2009. Nu în ultimul rând, art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, intrată în vigoare prin adoptarea Tratatului de la Lisabona, interzice în mod expres orice discriminare pe baza oricărui criteriu ca genul, rasa, culoarea pielii, originea etnică sau socială, elementele genetice, limba, religia sau credinţa, opinia politică sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, proprietatea, naşterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală.
În concluzie, votul pentru adoptarea celor doua documente reprezinta o reafirmare a angajamentului politic manifestat la nivel naţional pentru respectarea, protecţia şi garantarea drepturilor omului şi nediscriminarii şi este în conformitate cu legislaţia româneasca şi cu obligaţiile internaţionale asumate de România.
Speram ca veţi vota pentru adoptarea celor doua documente. Va stam la dispoziţie pentru mai multe informaţii sau clarificari – Iustina Ionescu, Program Manager, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, iionescu@ecpi.ro, mobil 0754 306 131.

Organizaţii semnatare:
Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
Asociaţia ACCEPT
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Centrul de Resurse Juridice
Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA
Alianţa Civica a Romilor din România
Romani Criss
Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi
Policy Center for Rroma & Minorities
CIVITAS 2005
Agenţia pentru Dezvoltare Comunitara „Împreuna”
LIGA PRO EUROPA
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală
Institutul pentru Politici Publice

Drepturi sexuale si reproductive in Romania

2009-10-26T14:49:00.000-07:00

Centrul Euroregional pentru Initiative Publice
Comunicat de presa
25 Octombrie, 2009

Sexualitatea este o parte integranta si fundamentala a experientei umane, atitudinile legate de aceasta avand stransa legatura cu realitatile sociale, economice, culturale, politice si religioase din societate. De aceea, apararea si promovarea drepturilor sexuale si reproductive este relevanta pentru societate in ansamblul ei si este definitorie pentru progresul general al drepturilor omului in Romania. Drepturile sexuale si reproductive se refera nu doar la cum suntem tratati ca individualitati si grupuri de persoane (femei, barbati, minoritati sexuale, tineri si persoane varstnice, persoane cu dizabilitati, etc.), ci si la cum si cat de bine coexistam in interiorul aceleiasi societati.

Intalnirea Regionala privind Drepturile Sexuale si Reproductive din Europa Centrala si de Est a analizat, printre altele, starea respectarii drepturilor sexuale si reproductive in Romania. Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, organizatorul acestei Intalniri, sprijinita de catre Fundatia Soros din Romania si Central and Eastern European Trust, considera ca ne aflam in stare critica odata cu generalizarea discursurilor si practicilor legislative populiste din Parlamentul Romaniei. Parlamentul si alte autoritati publice sunt supuse concertat unei puternice campanii initiate de grupari si organizatii militante ce se definesc prin conservatorism si intoleranta religioasa nedisimulata. “Datorita acestor presiuni din ce in ce mai eficiente in viata noastra publica, drepturile sexuale si reproductive au devenit aproape un sinonim al oprobriului. Cunoscand populismul si versatilitatea politicienilor nostri, aceasta tendinta de desconsiderare a unui set intreg de drepturi nu poate sa nu ne puna pe ganduri in contextual crizei economice si politice din tara” crede Florin Buhuceanu, presedintele executiv al Centrului.

“Romania nu ar trebui sa fie dupa chipul si asemenarea Americii de sub Administratia Bush. Este o tara membra a Uniunii Europene, o Uniune a drepturilor omului si a responsabilitatii civice, in care viziunea si agenda intolerantei religioase de inspiratie neo-protestanta nu are trebui sa influenteze politicile publice” a precizat Rev. Diane Fisher, episcop al Metropolitan Community Churches pentru Europa de Est.

Recentele incercari de modificare a legislatiei privind restrictionarea dreptului la intreruperile de sarcina motivate medical, inexistenta unui cadru juridic adecvat in ceea ce priveste reproducerea umana asistata si recente propuneri legislative discriminatorii in acest domeniu, care nu asigura conformitatea cu deciziile Curtii Constitutionale, modificarile aduse Codului Familiei care incalca deliberat exercitarea dreptului la viata privata si de familie asigurat de catre Constitutia Romaniei (art.26) sunt profund ingrijoratoare. “Toate acestea, coroborate cu lipsa unei strategii nationale privind sanatatea reproducerii si a drepturilor sexuale si reproductive in Romania si a strategiei nationale privind combaterea HIV/SIDA indica un semnificativ regres in garantarea unor drepturi fundamentale ale omului, precum dreptul la viata, dreptul la sanatate, dreptul de a nu fi supus unor tratamente degradante si de a nu fi discriminat pe baza de gen, orientare sexuala, varsta, HIV/SIDA, dizabilitati si altele” considera Iustina Ionescu, avocat specializat in drepturi sexuale si reproductive si in domeniul prevenirii si combaterii discriminarii in Romania.

Persoana de contact: Florin Buhuceanu
Email: florinbuhuceanu@yahoo.com
Tel: 0728-530 729

Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, Bucuresti, Blv. Nicolae Balcescu 27-33, Bloc Unic, sc. A, ap 90, tel/fax 0212339789.

Pentru o strategie nationala care sa ne apere drepturile sexuale si reproductive

2009-06-04T05:17:00.000-07:00

3 iunie 2008

Strategia naţionalǎ privind asigurarea drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii

Organizaţiile semnatare ale prezentului memoriu îşi declarǎ îngrijorarea cu privire la încercǎrile recente de restrângere a drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii, în principal avortul terapautic, în contextul modificǎrilor preconizate ale Codului Penal.

Considerǎm cǎ sexualitatea şi reproducerea sunt aspecte vitale ale personalitǎţii şi vieţii tuturor cetǎţenilor României, în directǎ legǎturǎ cu buna lor stare fizicǎ, psihicǎ, emoţionalǎ şi socialǎ. Cu toate cǎ drepturile în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii sunt operaţionale şi prevǎzute în tratate şi convenţii internaţionale opozabile României, parte a legislaţiei naţionale, ele rǎmân un deziderat îndepǎrtat. Astfel, în materia dreptului la informare şi a dreptului la educaţie ne confruntǎm cu lipsa educaţiei sexuale sistematice în şcolile publice. Lipsesc: programele de educaţie sexualǎ destinate tinerilor care nu mai frecventeazǎ vreo formǎ de învǎţǎmânt, programele de informare şi educare a populaţiei pentru depistarea precoce a cancerelor genito-mamare, atât pentru femei cât şi pentru bǎrbaţi, programele coerente de informare şi educare a populaţiei adulte privind contracepţia şi transmiterea infecţiilor cu transmitere sexualǎ (ITS), inclusiv HIV/SIDA, programele de informare a populaţiei privind serviciile de planificare familialǎ şi a celor în care se trateazǎ ITS, programele de promovare a serviciilor de asistenţǎ pre şi postnatalǎ, programele de informare şi educare privind contracepţia şi planificarea familalǎ în cadrul serviciilor în care se fac întreruperi de sarcinǎ, programele de informare şi educare privind drepturile pacienţilor, instrumentele de monitorizare a oricǎruia dintre programele de informare şi educare menţionate mai sus, dreptul tatǎlui de a asista la naşterea copilului sǎu şi de a fi lângǎ familia lui în timpul spitalizǎrii aferente naşterii, programele de educaţie a tinerilor pǎrinţi. În materia dreptului de a avea acces la servicii de sǎnǎtate ne confruntǎm cu lipsuri precum: accesul la servicii de planificare familiala pentru anumite categorii de populaţie (acces definit ca uşor -accesibil din punct de vedere geografic şi adaptat cultural), personal specializat în consiliere în domeniul sexualitǎţii, reproducerii şi a vieţii de cuplu, programe şi instrumente de monitorizare a respectǎrii drepturilor pacienţilor în serviciile destinate prevenirii şi tratǎrii afecţiunilor din domeniul sexualitǎţii şi reproducerii, reglementarea şi monitorizarea invocǎrii obiecţiunii de conştiinţǎ în cadrul actului medical sau impunerea altor restricţii de facto care împiedicǎ accesul efectiv al femeilor la servicii medicale. Conform Organizaţiei Mondiale a Sǎnǎtǎţii, deşi ratele mortalitǎţii infantile şi a mortalitǎţii materne au scǎzut în România, ele rǎmân în continuare deasupra valorilor medii din Uniunea Europeanǎ şi din regiunea Europei Centrale şi de Est. Conform Ministerului Sǎnǎtǎţii, România continuǎ sǎ aibǎ cea mai mare ratǎ de mortalitate din Europa în ceea ce priveşte cancerul de col şi de asemenea o ratǎ scǎzutǎ de supravieţuire a pacientelor diagnosticate cu cancer de sân în stadiu avansat. Continuǎm sǎ fim printre ţǎrile din Europa cu cea mai mare ratǎ a sarcinilor în rândul minorelor.

Criza economicǎ actualǎ, creşterea ratei şomajului şi a sǎrǎciei, scǎderea cheltuielilor din sistemul de sǎnǎtate şi cel al protecţiei sociale, scǎderea masivǎ a contribuţiei unor donatori internaţionali au un impact negativ asupra stǎrii de sǎnǎnate sexualǎ şi reproductivǎ in cazul femeilor, tinerilor, migranţilor şi grupurilor vulnerabile din societatea româneascǎ. Elaborarea unei strategii naţionale privind asigurarea drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii devine urgentǎ în acest context dificil ca instrument de referinţǎ în domeniu, dublat de un mecanism clar şi eficace de implementare şi monitorizare a progreselor înregistrate. Participativitatea, incluziunea, intersectorialitatea şi transparenţa decizionalǎ sunt atributele cheie în naşterea acestei strategii de care România are acut nevoie, cu implicarea clarǎ a beneficiarilor sǎi. Cetǎţenii cǎrora ne adresǎm nu sunt doar clienţi ori beneficiari de servicii, ci purtatori de drepturi în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii interdependente de egalitatea de gen, combaterea discriminǎrii. prevenirea şi combaterea HIV/SIDA. Aceşti cetǎţeni trebuie implicaţi în apǎrarea şi respectarea acestor drepturi, ca şi în elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale ce li se adreseazǎ.

Dacǎ sectorul de sǎnǎtate reprezintǎ unul din furnizorii cei mai importanţi ai serviciilor din domeniul sǎnǎtǎţii sexuale şi a reproducerii, sectorul de educaţie este vital în asigurarea continuǎ şi sistematicǎ de informaţii şi aptitudini necesare asumǎrii şi promovǎrii acestor drepturi pentru categorii întregi de populaţie. Dupǎ modelul elaborǎrii strategiei nationale HIV/SIDA, strategia nationalǎ privind asigurarea drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii trebuie sǎ implice nivele diferite de autoritate (Ministerul Educaţiei, Ministerul Sǎnǎtǎţii, Ministerul Tineretului, Ministerul Finanţelor, etc), agenţii cu expertizǎ specificǎ (Consiliul National pentru Combaterea Discriminǎrii, Agenţia Naţionalǎ pentru Şanse Egale) şi o multitudine de organizaţii internaţionale şi naţionale: Organizaţia Mondialǎ a Sǎnǎtǎţii, International Planned Parenthood Federation European Network, Center for Reproductive Rights, reţele profesionale: universitǎţi, instituţii de cercetare, asociaţii ale profesioniştilor în acest domeniu, organizaţii ale femeilor şi tinerilor.

Asigurându-vǎ de întreaga noastrǎ disponibilitate şi cooperare în vederea iniţierii unui asemenea demers public, dorim sǎ vǎ invitǎm la prima întâlnire interdisciplinarǎ şi intersectorialǎ destinatǎ pregǎtirii strategiei naţionale privind asigurarea drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii. Întâlnirea va avea loc Vineri, 5 iunie, intre orele 11-13:00 la sediul Fundatiei Soros, din strada Cǎderea Bastiliei nr. 33, Bucuresti.

Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice - CEIP
Societatea de Educaţie Contraceptivǎ şi Sexualǎ – SECS
Societatea de Analize Feministe – ANA
Centrul pentru Politici si Servicii de Sǎnǎtate - CPSS
Centrul de Resurse pentru Participare Publica – CeRe
Centrul Euroregional pentru Democraţie – CED
Asociaţia ACCEPT
Fundaţia Romanian Angel Appeal - RAA
Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE
Uniunea Naţionalǎ a Organizaţiilor Persoanelor afectate de HIV/SIDA – Federaţia UNOPA
Centrul de Dezvoltare Curricularǎ şi Studii de Gen - FILIA
Marie Stopes International – Romania

Persoana de contact: Florin Buhuceanu
Telefon: 0728-530 729

...si dupa 24 de saptamani!!!

2009-05-18T12:29:00.000-07:00

Am reusit! Inducerea intreruperii de sarcina din motive medicale ramane o posibilitate legala in Romania si dupa ce fatul a implinit 24 de saptamani. E o victorie partiala insa, atata vreme cat Codul Penal poate suferi inca modificari.

Despre aceasta partiala reusita stau de vorba cu Rev. Diane Fisher, episcop al Metropolitan Community Church (MCC) pentru Centrul si Estul Europei. Diane e o cunoscatoare a realitatilor romanesti si unul dintre semnatarii petitiei care a condus la aceasta modificare din Codul Penal:

"Meritati din plin felicitari, atat organizatiile romanesti, cat si cele internationale care au co-semnat petitia, si ma gandesc aici in principal la Center for Reproductive Rights din New York. A fost o mobilizare pe masura importantei acestui subiect si a socului pe care l-a creat. Era o initiativa parlamentara profund imorala cu consecinte devastatoare asupra vietii femeilor sarace, mai ales.

Nu sint deloc fericita cand o femeie face avort. Dar cand se ajunge la situatia tragica de a se opta intre viata mamei insarcinate si fat, este evident ca mama trebuie sustinuta neconditionat. Inteleg ca acesta este si punctul de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe Romane, ceea ce merita salutat ca atare. Sper ca Romania sa poata avea in fine o strategie nationala pe sanatatea reproducerii astfel incat sa discutam din ce in ce mai putin, peste cativa ani, de avort ca metoda contraceptiva".

Avortul, din nou o problema in Romania?

2009-05-05T14:01:00.000-07:00

Comunicat de presa

5 mai 2009 - Romania este tara membra a Uniunii Europene cu un trecut dramatic in ceea ce priveste politica avortului. Astazi, din nou, drepturile femeilor, sanatatea sau chiar viata acestora risca sa fie puse in pericol prin adoptarea de catre Parlamentul Romaniei a unor modificari in Codul Penal, respectiv interzicerea avortului terapeutic efectuat dupa varsta de 24 de saptamani de la conceptie şi propunerea de recunoastere a fatului dupa 24 de saptamani ca persoana bucurandu-se de drepturi. Ca efect imediat al acestei initiative, Romania va deveni singurul stat membru al Uniunii Europene care interzice avortul în situatii in care viata femeii insarcinate este pusa in pericol.

Avortul terapeutic se efectueaza in situatii exceptionale, atunci cand viata sau sanatatea fizica sau mintala a femeii insarcinate este pusa in pericol de continuarea sarcinii. Necesitatea efectuarii unui avort terapeutic se stabileste de la caz la caz, in functie de gravitatea situatiei, exclusiv in relatia medic-pacient. Masurile legislative propuse de Parlament vor afecta actul medical bazat pe aceasta relatie cu pacientul, medicul putand fi pus in situatia de a refuza o intrerupere necesara de sarcina. Se incalca astfel etica actului medical prin care personalul medical trebuie sa acorde prioritate sanatatii si vietii femeii insarcinate. Femeia insarcinata este pacientul si prin urmare medicul are obligatia fata de pacienta de a face tot ce ii sta in putere pentru a-i salva viata sau sanatatea.

„Prin introducerea unor astfel de modificari, Romania devine oaia neagra in randul celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Chiar state precum Polonia sau Irlanda, cu o legislatie restrictiva in materie de avort, acorda prioritate vietii femeii si permit efectuarea avortului terapeutic. Nu putem ramane indiferenti la crearea unui precedent ce poate deschide calea spre interzicerea avortului in Romania!” declara Iustina Ionescu din partea organizatiei internationale Center for Reproductive Rights, una dintre sustinatoarele acestui demers al societatii civile.

Restrictiile impuse de Parlament nu vor scadea numarul avorturilor in Romania. In realitate, femeile vor recurge la avorturi facute ilegal si nesigure pentru sanatatea sau chiar viata acestora. Exista riscul insemnat ca rata mortatitatii si morbiditatii materne sa creasca.

„Nu dorim sa incepem contabilizarea numarului de victime intr-o tara care a dat si asa un record in materie de decese materne in anii comunismului, considera Daniela Draghici din partea Societatii de Educatie Contraceptiva si Sexuala SECS. Exista riscul evident ca mama sa moara daca personalul medical este constrans printr-o lege penala sa nu efectueze intreruperea terapeutica de sarcina. Nu este drept ca femeile sa plateasca pentru decizii luate nonsalant si iresponsabil de membri ai Parlamentului Romaniei. Cand e vorba de viata si de moarte, mai putem vorbi de respectarea drepturilor femeii in Romania europeana?”

Initiatorii acestei petitii, Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala SECS, Centrul Euroregional pentru Initiative Publice si Societatea de Analize ANA, sustinuti de 40 de organizatii si retele nationale, regionale si internationale solicita Parlamentului Romaniei sa ia in considerare Propunerea societatii civile cu privire la art. 199 (Avortul) si propunerea privind definitia persoanei din Proiectul Noului Cod Penal, atasata acestui comunicat de presa. Ne oferim sprijinul, expertiza si disponibilitatea pentru consultari in speranta ca Romania va continua sa faca eforturi pentru a respecta sanatatea si drepturile femeilor.

Persoane de contact:
Iustina Ionescu, Legal Fellow for Europe, Center for Reproductive Rights, 0722.253.789, iionescu@reprorights.org
Daniela Draghici, membra a Consiliului Director, SECS, 0722.706.468, daniela.draghici@gmail.com

Organizatii romanesti care sprijina aceasta petitie:
Agentia de Dezvoltare Comunitara Impreuna, Romania
Alianţa Civica a Romilor din Romania
Asociatia ACCEPT, Romania
Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), Romania
Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS), Romania
Centrul FILIA, Romania
Fundatia Proiectul de Educatie Civica si Dezvoltare Academica (FPECDA), Romania
Galati EU-RO Consult, Romania

Organizatii si retele internationale si regionale care sprijina aceasta petitie:
Abortion-information, Zollikofen / Elveţia
Article 42 of the Constitution, Georgia
ASTRA - CEE Women's Network for Sexual and Reproductive Health and Rights
Bulgarian Gender Research Foundation
Catholics for Choice, SUA şi Europa
Eastern European Alliance for Reproductive Choice
Family Federation of Finland
Family Planning Association, Portugalia
Family Planning and Sexual Health Association, Lituania
Federation for Women and Family Planning, Polonia
Grupo de Interes Espanol en Población, Desarrollo y Salud Reproductiva, Spania
Gynuity Health Projects, Georgia
International Planned Parenthood Federation European Network (IPPFEN)
Ipas, SUA
Marie Stopes International (MSI), Marea Britanie
Metropolitan Community Churches (MCC), SUA
Network of East-West Women, Polonia
Population Action International (PAI), SUA
Pro Choice Slovakia
“Pro Familia” German Association for Family Planning, Sexuality Education and Sexual Counselling
Reconstruction Women's Fund, Serbia
Regional Centre for Minorities, Serbia
Reproductive Health Training Center, Moldova
Slovak-Czech Women’s Fund
Slovak Family Planning Association
The Sexuality Information and Education Council of the United States (SIECUS), SUA
The Swedish Association for Sexuality Education (RFSU)
Voice of Difference, Serbia
Women's association "Refleksione", Albania
Women's Center, Georgia
Women`s Safe House, Muntenegru

De asemenea sprijina aceasta petitie:
Carmen Popian, Avocat, Romania
Crina Marina Morteanu, doctorand Facultatea de Ştiinţe Politice, Bucureşti, Romania
Derek Rebro, Critic literar şi profesor universitar, Slovacia
Janka Debreceniova, Human Rights Lawyer, Slovacia
Luba Kobova, doctorand Comenius University, Slovacia
Marije Nederveen, Olanda
Natalie McDonnell, Barrister at Law, The Law Library, Dublin, Irlanda
Renate Weber, Romania
Dr. Regula E. Bürki, SUA
Sonia Jaffe Robbins, membrǎ fondatoare, Network of East-West Women, USA

1 Mai romanesc

2009-05-03T14:08:00.000-07:00

A mai trecut inca o zi de 1 Mai. Imi scapa insa ceva important, cred. Asta-i zi de protest proletar sau sarbatoare de circumscriptie, cu mici, chiote si bere din belsug? Sa ne zica Ion Iliescu! Sau prezidentialul Geoana Mircea?

Solicitare drept la replica

2009-05-03T09:04:00.000-07:00

Scris de Alianţa Civică a Romilor din România

Marţi, 03 Martie 2009

Către: Cotidianul Jurnalul Naţional
În atenţia: Dl. Marius Tucă, Redactor Şef
Ref: Solicitare drept la replică

Stimate Domnule Redactor-Şef,

Am luat cunostinţă din ediţia de ieri, 2 martie a.c., despre o iniţiativă legislativă a cotidianulului Jurnalul Naţional (Propunere Jurnalul Naţional: "Ţigan" în loc de "rom", de Gabriela Antoniu - http://www.jurnalul.ro/articole/145427/propunere-jurnalul-national:-tigan-in-loc-de-rom). Este lăudabil faptul că mass media se implică în campanii publice menite să îmbunătăţească lacunele existente în societatea noastră. Este o dovadă de implicare totală atunci când un cotidian iniţiază un proiect legislativ care va îmbunătăţi, bunăoară, viaţa a aproximativ 21 de milioane de cetăţeni români, cu naţionalităţi dintre cele mai diverse, 19 mai exact, câte sunt recunoscute prin Constituţia României.

Profităm de acest prilej să precizăm că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României (art. 6) şi ale Convenţiei Cadru privind protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (art.3), România recunoaşte dreptul la identitate al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ca şi multe alte tratate internaţionale la care România este parte.

Practica monitorizării aplicării Convenţiei cadru de către Comitetul Consultativ arată fără echivoc faptul că minorităţile beneficiază de dreptul de a solicita autorităţilor să le fie recunoscută denumirea pe care o doresc.

Inutil să menţionăm că prevederile unei legi nu pot “bate”, ca forţă juridică, prevederile constituţionale sau pe cele ale unor tratate internaţionale la care un stat este semnatar. Ori să amintim faptul ca, într-un regim democratic autentic, un astfel de proiect legislativ nu ar primi aviz de constituţionalitate din partea Consiliului Legislativ, în eventualitatea în care s-ar strecura printre culoarele Parlamentului.

Pentru susţinerea denominaţiei “rom” ca fiind cea corectă, există numeroase argumente de ordin ştiinţific, istoric şi lingvistic. În limba romani, cuvântul “ţigan” nu există. Termenul „ţigan” nu a reprezentat niciodata autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un exonim profund peiorativ folosit de neromi, cu scop de insultă. Termenul “ţigan” este, din perspectiva romilor, echivalentul unor termeni dispreţuitori, cum ar fi “bozgor”, “jidan”, “broscar”, “poponar”, “muiere/fătucă/păsărică” ş.a., folosiţi de publicul larg, însă nu la fel de vocal. Este comun acceptat că minoritarii maghiari, evrei, italieni, gay ori femeile nu se identifică cu denominaţiile profund jignitoare folosite de anumiţi cetăţeni. Termenul „ţigan” este uneori folosit, din nefericire şi de unii romi, în special de cei nevorbitori de limbă romani, din necunoaştere, dar şi de unii romi vorbitori de romani, ca o formă de captatio benevolentiae, spre a mulţumi (citiţi a nu deranja) interlocutorul nerom.

Memoria colectivă a generaţiilor adulte de romi (atrocităţile Holocaustului, deportările în Transnistria şi pogromurile îndreptate împotriva romilor în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, cuplate cu stigmatul social şi marginalizarea, adâncite în perioada comunistă), i-a făcut pe aceştia, în lupta pentru supravieţuire, să internalizeze stigma şi să accepte resemnaţi un etnonim impus de populaţia majoritară.

Faptul că autoarea articolului nu s-a documentat îndeajuns atunci când a redactat materialul, necăutând şi argumente lingvistice – atât de dragi oricărui om de litere –, mărginindu-se la asamblarea unor citate, nu îi este imputabil în totalitate. O astfel de abordare reprezintă rezultatul cel mai durabil al politicii asimilaţioniste forţate puse în aplicare de regimul comunist în aproape jumătate de secol, prin care minorităţii rome i-a fost interzisă folosirea limbii şi i s-a negat existenţa (prin simplă ignorare sau “diluarea” în sintagma “minorităţile conlocuitoare”).

E de la sine înţeles de ce în mentalul colectiv al populaţiei României – şi, implicit, şi al jurnalistei –, s-a înrădăcinat adânc şi “natural” faptul că ţiganul nu are cum să se numească altfel decât ţigan. Acest fapt este rezultatul lipsei de expunere la diversitate a populaţiei şi a fost alimentat ideologic în mod constant de eficienta maşină de propagandă comunistă, şi ne referim aici la o populaţie care “cunoaşte” doar o faţetă a realităţii în care trăieşte, atunci când se raportează la alteritate. Este, de altfel, şi “rodul” politicii de “promovare” a diversităţii culturale şi a multiculturalismului din ţara noastră în aproape 20 de ani de ucenicie în ale democraţiei.

Iniţiativa legislativă promovată de Jurnalul Naţional nu poate fi interpretată decât prin prisma unui demers jurnalistic de o calitate îndoielnică, fiind redactată cel mai probabil în grabă, pentru a prinde închiderea ediţiei, pentru ca refuzăm cu tărie să credem că Jurnalul Naţional şi trustul de presă “Intact” au abdicat de la principiile deontologiei profesionale, lăsându-se pradă partizanatului politic, ori încercând, în goana după audienţă/tiraj, cu falsa premisă că oferă unor anumiţi cetăţeni ceea ce ar dori să audă – asocierea etniei cu fenomenul infracţional, folosită cu apetenţă de mass media în ultimii ani. Drept mărturie stau comentariile rasiste şi homofobe şi idolatrizarea criminalilor de razboi care se înmulţesc ceas de ceas pe forumul www.jurnalul.ro, de la publicarea “propunerii” Jurnalului Naţional.

Refuzăm să-i credem pe cei care afirmă că jurnaliştii profesionişti pot cădea în capcana politicienilor interesaţi de alimentarea în spaţiul public a unor atitudini intolerante împotriva minorităţilor de orice fel şi de promovarea principiului inegalităţii.

Organizaţiile membre ale Coaliţiei Anti-Discriminare şi cele care susţin acest demers, invită instituţiile mass media la responsabilitate şi profesionalism în reflectarea subiectelor de presă care pot amplifica fenomenele de intoleranţă în societatea noastră.

De asemenea, organizaţiile semnatare încurajează instituţiile mass media să deruleze campanii de promovare a multiculturalismului şi recuperarea istoriei recente, în beneficiul întregii societăţi.

În speranţa că dreptul la replică al nostru va fi luat în considerare, vă trimitem, mai jos, lista semnatarilor acestei scrisori.

Cu deosebita consideraţie,

Iulian Stoian, LL.M.
Director executiv
Alianţa Civică a Romilor din România

Lista susţinătorilor acestei scrisori

Din partea Coaliţiei Anti-Discriminare:

Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, Florin Buhuceanu, Preşedinte executiv
Centrul de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, Directoare executivă
Asociatia Accept, Florentina Bocioc, Directoare executivă
Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii, Magda Matache, Directoare executivă
Reţeaua Alianţa Civică a Romilor din Romania, Iulian Stoian, Director executiv

Susţinători ai acestui demers:

Fundatia Soros Romania, Gabriel Petrescu, Director executiv
ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, Preşedinte
Dragoş Bucurenci, Activist civic
Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi, Florin Moisă, Presedinte Executiv
Asociatia DIVERS, Marian Chiriac, Director executiv
European Roma Grassroots Organisation, Valeriu Nicolae, Preşedinte
Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, Gelu Duminică, Director executiv
Fundaţia Ruhama, Marian Daragiu, Preşedinte
Centrul de Studii Rome al Universităţii Bucureşti, Florin Manole, Coordonator
Asociaţia Democratică a Romilor Liberi - Petroşani, Toader Burtea, Director Executiv
Asociatia Romilor Fratia-Campina, Gavris Lingurar, Preşedinte
Fundatia pentru Tineret-Gorj, Pavel Nelu, Preşedinte
Studenţi pentru Societate Cluj, Dudaş Florina-Iulia, Vicepreşedintă
Emilian Niculae (Canada), Activist pentru drepturile omului

Lista organizaţiilor membre ale reţelei de advocacy Alianţa Civică a Romilor din România:

Alianta pentru Unitatea Romilor din Romania – filiala Braila, Jud. Braila;
Asociatia Romii Romascani Roman, Jud. Neamt;
Asociatia Centrul Rromilor Amare Rromentza Bucuresti;
Asociatia Roma Access Tomis Constanta, Jud. Constanta;
Asociatia Sanse Egale pentru Femei si Copii Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Sanse Egale Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Sanse Egale for Roma/Sinti ADOSERS Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Divano-Romano Stefanesti, Jud. Botosani;
Asociatia Centrul Cultural al Rromilor „O Del Amenca” Fetesti, Jud. Ialomita;
Asociatia Centrul Tinerilor Romi Amaro Suno Craiova, Jud. Dolj;
Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii Bucuresti;
Fundatia Ruhama Oradea, Jud. Bihor;
Asociatia Thumende Valea Jiului Petrosani, Jud. Hunedoara;
Asociatia Parudimos Timisoara, Jud. Timis;
Asociatia Romilor Ursari Dagata, Jud. Iasi;
Agentia Dezvoltare Comunitara Inter-Activa Botosani, Jud. Botosani

Sursa: http://www.romanothan.ro/Comunicate/Solicitare-drept-la-replica.html

Comunicat de Presa: Scandalul “Milk” va ajunge la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

2009-05-03T09:00:00.000-07:00

După ce Comisia de Clasificare a Filmelor a decretat că filmul “Milk” de Gus Van Sant e interzis minorilor, distribuitorul peliculei contestă ratingul, iar cazul ar putea ajunge în faţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

“S-a făcut comparaţia cu «Brokeback Mountain», care a primit, la vremea lui, rating de «Interzis sub 15 ani». Noi am considerat că, spre deosebire de «Brokeback Mountain», care este o dramă, o poveste de dragoste a două suflete chinuite, «Milk» face propagandă pentru o orientare sexuală”, a declarat pentru cinemagia.ro criticul Cristina Corciovescu, membră a Comisiei de Clasificare a Filmelor din cadrul Centrului Naţional al Cinematografiei. Din comisie mai fac parte Andreea Tănase, Tudorel Butoi, Oana Stroe şi Vladimir Marin. Lungmetrajului “Milk” (multinominalizat la Oscar) i s-au mai reproşat “imaginile cu un om spânzurat, scenele de sex oral”, care i-ar justifica ratingul atribuit. Acelaşi de care au de obicei parte filmele horror, de exemplu SAW.

RoImage, distribuitorul român al filmului “Milk” - care va intra în cinematografe pe 30 ianuarie -, a depus pe 23 ianuarie o contestaţie la Registrul Cinematografiei din cadrul CNC, pelicula urmând să fie revizionată, cel mai probabil luni, pentru stabilirea unui nou rating. Între timp, societatea civilă s-a sesizat. “În lumina jurisprudenţei româneşti antidiscriminare nu poate fi vorba despre o decizie care să se bazeze pe o justificare obiectivă sau rezonabilă, atâta vreme cât orientarea sexuală este protejată ca atare. Nu poate fi vorba de un raport de proporţionalitate între scopul urmărit şi actul de cenzură utilizat pentru atingerea lui”, arată pentru cotidianul.ro Florin Buhuceanu, preşedintele executiv al Centrului Euroregional pentru Iniţiative Publice, precizând că va reclama această decizie la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

“Despre ce «propagandă» vorbim în această poveste filmică extraordinară despre un om extraordinar, Harvey Milk, erou al mişcării americane a drepturilor omului, care moare apărându-şi dreptul la identitate şi liberă exprimare?! Libertatea de a fi tu însuţi e o metaforă periculoasă în cazul acestor agenţi ai moralei sexualităţii obligatorii? Pe cine apărăm de cine? Ce mai urmează? Cenzurăm şi avortul? Iertaţi-mi lunga listă de întrebări, dar dacă aceştia sunt oamenii care protejează morala publică, mă lipsesc de acest serviciu pentru care mai şi plătesc bani din buzunar ca orice cetăţean”, susţine Buhuceanu, care îi numeşte pe membrii Comisiei “comisari ai cinematografiei care suferă şi astăzi de un fel de angoasă a libertăţii”.

Filmul “Milk” are şanse serioase la Oscar, academicienii fiind fani ai “biopicelor” (filme bazate pe biografiile unor personalităţi - n.r.). Pelicula lui Gus Van Sant este focalizată asupra lui Harvey Milk (Sean Penn), primul politician declarat gay ales într-o funcţie publică. Acesta, alături de primarul George Moscone, a fost asasinat de către colegul său Dan White.

Sursa: http://www.cotidianul.ro/scandalul_milk_va_ajunge_la_consiliul_national_pentru_combaterea_discriminarii-71098.html

Comunicat de Presa: Mai multe ONG-uri cer MAE să ia poziţie faţă de situaţia românilor din Italia

2009-05-03T08:55:00.000-07:00

BUCUREŞTI / 16:29, 20.02.2009

Mai multe organizaţii non-guvernamentale româneşti i-au cerut, vineri, într-o scrisoare deschisă, ministrului de Externe, Cristian Diaconescu, să atenţioneze Consiliul Uniunii Europene în legătură cu "gravele încălcări ale legislaţiei europene de care se face vinovat statul italian".

Organizaţiile semnatare solicită luarea de poziţie "la nivel comunitar" cu privire la situaţia cetăţenilor români din Italia.

ONG-urile îi cer lui Diaconescu să atenţioneze Consiliul Uniunii Europene cu privire la acţiunile statului italian care, în opinia semnatarilor, "au efect direct asupra securităţii cetăţenilor români din Italia".

"În ultimele zile, presa din România şi cea europeană a relatat din nou despre declaraţiile, atitudinile şi agresiunile xenofobe şi rasiste îndreptate împotriva cetăţenilor români din Italia. Reamintim faptul că deteriorarea climatului de siguranţă pentru cetăţenii români, indiferent de etnia lor, a început în urmă cu câţiva ani şi a izbucnit în toamna anului 2007, pe fondul instigării populaţiei cu declaraţii inflamatoare şi iresponsabile ale politicienilor italieni aflaţi în campanie electorală, în contextul unei prese ostile românilor şi care a folosit manipularea la scară largă pentru stigmatizarea cetăţenilor români, precum şi cu ajutorul unor pachete legislative ce vizau cetăţenii români - o legislaţie în flagrantă contradicţie cu legislaţia europeană atât în litera, cât şi în spiritul ei", susţin semnatarii documentului.

În opinia lor, declaraţiile şi manifestările de blamare colectivă a românilor în Italia şi măsurile ce-i vizează pe cetăţenii români stabiliţi în Italia, dar şi măsurile rasiste îndreptate, în special împotriva romilor, continuă să se manifeste în Italia. Mai mult, ele nu sunt sancţionate în niciun fel la nivel european, fapt care are "o directă consecinţă în acţiunile, uneori de violenţă extremă, ale populaţiei italiene".

Autorii documentului acuză statul italian de încălcarea prevederilor articolului 6 din Tratatul Uniunii Europene, "care stipulează faptul că UE este fondată în baza principiilor libertăţii, democraţiei, respectului pentru drepturile omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi faptul că Uniunea va respecta Convenţia Europeană a Drepturilor Omului".

De asemenea, susţin semnatarii, statul italian a încălcat şi o serie de directive europene, dar şi o decizie-cadru şi o rezoluţie a Parlamentului European, acte normative referitoare la dreptul la liberă circulaţie în UE şi combaterea rasismului şi xenofobiei.

"În tot acest răstimp, nu am constatat o luare de atitudine fermă din partea statului român, responsabil de securitatea cetăţenilor săi, oricare le-ar fi originea etnică şi oriunde s-ar afla aceştia, luare de atitudine care să se manifeste la nivelul structurilor comunitare în conformitate cu importanţa României şi ponderea la nivel UE deţinută de aceasta", scriu reprezentanţii ONG-urilor.

În aceste condiţii, semnatarii îi cer ministrului Diaconescu să ridice problema în Consiliul de Afaceri Generale şi Relaţii Externe "în contextul articolului 7 al Tratatului UE" la următoarea reuniune ce va avea loc începând cu 23 februarie 2009.

"Reacţia României şi presiunea politică exercitată trebuie să fie corespunzătoare importanţei pe care (statul român, n.r.) o are în Consiliu, în baza procedurii de vot prin majoritate calificată", conchid semnatarii documentului.

Organizaţiile semnatare sunt:

Centrul de Resurse Juridice,

Asociaţia ACCEPT,

Romani CRISS,

Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice,

Centrul Parteneriat pentru Egalitate,

Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună" şi

Institutul pentru Politici Sociale.

Sursa: http://www.mediafax.ro/social/mai-multe-ong-uri-cer-mae-sa-ia-pozitie-fata-de-situatia-romanilor-din-italia.html?1688;3967755

Romania: tara evreilor care mor putin cate putin, dar din ce in ce mai putin

2009-05-02T15:11:00.000-07:00

Nici ca puteam sa gasesc un titlu mai ingrozitor decat asta! Totul mi s-a tras de la o vizita foarte recenta la cimitirul evreiesc din Galati. Asta dupa ce am cautat urme ale vechilor si falnicelor sinagogi din Braila si am descoperit, printr-o nesperata de buna intalnire cu o localnica cultivata si fermecatoare, parte din ceea ce odinioara servea drept lacas evreiesc de rugaciune. Nu am nimerit prea bine la ceas de pranz, caci locul e parte dintr-o cafenea cu odai putine si pregatite parca de botez. Sau de nunta de cartier. In fine. Daca nu stii ce a fost acolo, nu ai de unde sa banuiesti in ce loc te afli. Cafeaua e buna si ieftina, altfel.

Ma intorc la povestea cimitirului din Galati. Locul e la capat de oras, acolo unde intoarce un tramvai nemtesc casat, cu scrasnet de fiare puse la incercare peste poate. Peste drum, o poarta mare, cu text de prezentare: Intrarea se plateste. Sint cu un prieten, zice sa trag de capatul unui cordon spanzurat care ar fi cuplat cu nu stiu ce tehnicalitate care alarmeaza cainii si animalele domestice ale locului, care alarmeaza finalmente si pe crestina ingrijitoare a locului. Paranteza: aceasi aparatura de cimitir, dar de Bucuresti, n-a functionat sau n-a avut pe cine sa puna pe picioare pe bulevardul 1 Mai sau cum i-o spune mai nou. Crestina tintirimului israelit se bucura oarecum sa-l vada pe al meu prieten Pedro. Intre ei e un fel de complicitate: el stie ce vrea sa vada, ea consimte si si-i povesteste cu ce se ocupa. Totul pentru urechile mele palnie. Ne arata unde se duce si cum se aseaza mortul, care e procedura, confirma ce a zis ca ar fi bine ca vizitatorii sa poarte furca.

Ma uit prin jur, nu pun mana pe nici o furca. Gura era mai mult de aceasta doamna, n-am vazut vreun instrument de uz defensiv mai acatarii. Aflu asa: ca se moare din ce in ce mai putin. Ca evrei nu prea mai sint. Cimitirul e mare, loc ar fi din belsug. Atat de mult loc ca ea, singura, nu are cum sa faca fata. Ca are un salariu care se face praf intr-o saptamana si o bucata de teren, aferent casei strajuind intrarea cimitirului.

N-are rost sa descriu starea de acel cimitir. Cam amutisem. Prietenul meu Pedro s-a aratat solidar si perspicace, si a facut fotografii mai mult in tacere. Pozele zic ele totul. Ce nu pot spune e zgomotul greu al fazanilor zburatacind, exasperati de invazia acestor primitivi ce sintem, fara respect pentru animalitatea deloc banuita a locului. Refuz sa pricep ca sint si caprioare acolo, serpi si bufnite mai inteleg, dar vad totusi lumina: la cate animale de padure se simt d-ale casei, trebuie ca vine si lupul care sa bage si el ceva in gura. Pedro opineaza cu voce ferma ca asa functioneaza lantul trofic.

La mai bine de o saptamana dupa vizita, starea de acel cimitir ma apasa. Nu e un caz izolat. Nici nu intrevad vreo rezolvare imediata. Chiar nu ma duce capul. Dar de undeva trebuie inceput. De unde?