luni, 14 iunie 2010

HIV/SIDA in Romania

Intreruperi ale tratamentului antiretroviral


Noutati: in luna mai a.c., fostul ministru al Sanatatii, actualul deputat PNL Eugen Nicolaescu, a adresat o interpelare Ministrului Sanatatii cu privire la interuperile de tratament din sistem. Nici o reactie pana la acest moment.

Zilele trecute, europarlamentara Monica Macovei cerea clarificari Ministrului Sanatatii cu privire la demersurile concrete pentru rezolvarea rapida a acestei situatiuni critice. Nici un raspuns ministeriabil nu a fost inca formulat.

Note de subsuol:
  • Romania nu are o strategie nationala de prevenire si combatere HIV/SIDA .
  • Incepand cu aceasta luna, odata cu incetarea finantarii Global Fund, Romania nu va dispune de bani pentru finantarea programelor de prevenire HIV/SIDA.
  • Dispunem de un secretar de stat al Ministerului Sanatatii care este specializat in problematica HIV/SIDA, Dr. Streinu Cercel. Si ?

joi, 22 aprilie 2010

Se face luni, 19 aprilie. E ora 6 trecute, sintem in 2010 si parlamentarul roman lucreaza la el acasa. Pentru a 3a oara, comisii si comitii (de drepturi, egalitati intre genuri si acelea juridice ale ambelor Camere) se reunesc pentru a decide cine sa ocupe locurile vacante din componenta Colegiului Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Institutie importanta pentru drrepturrile mele cetatenesti, dar si pentru drepturile lor parlamentare, caci unii s-au simtit mustruluiti si amendati. Adica cum: esti in subordinea mea, tu CNCD, si ma amendezi pe mine, parlamentar roman? Unde pui ca pana si presedintele, primul ministru, ministrul de externe si-au cautat avocati care sa-i apere de acest CNCD. Dar cine-i el in definitiv?!

Parlamentarul nu se intelege sa se aseze la treaba. Se numara, se cauta pe holuri, iar se citeste prezenta. E tot 19 aprilie dar a trecut inca o ora. Nu se naste usor consensul la algoritimul politic. Doamna Egalitatii de Sanse de la Senat , Olguta Vasilescu, tuna si cere retragerea opozitiei. O secondeaza Doamna Omolog de la Camera Deputatilor. Se retrag, discuta pe holuri, se inteleg la algoritmul politic. Revin si se aseaza satisfacuti in fotelurile salii “Nicolae Iorga”. Oarecum derutati, candidatii stau in bancute si asteapta sa fie ascultati, reprezentantii ONGurilor numara parlamentarii si asteapta sa vada democratia in action. Poate ca a 3a oara reusesc totusi sa voteze si sa deblocheze institutia drepturilor noastre. Si uite ca merge de asta data: senatorul Frunda (el e cu Drepturile Omului) conduce sedinta si fixeaza limita de 3 minute pentru fiecare candidat la vorbitor. Sint obiectii? Da, zicem noi, adica ongeurile. Da, va rog poftiti, zice si senatorul. Am avea o problema de numaratoare: una dintre candidate, doamna Liana Pop de la PSD nu si-a depus legal candidatura, in termenul prevazut de lege (“cel mult 30 de zile” din momentul postarii anuntului de catre Parlament). Domnul senator intrerupe contestatia, caci stie despre ce e vorba. Le poate explica mai bine decat noi (evident!) colegilor si colegelor parlamentari: 30 de zile e doar o recomandare. Zice legea, e adevarat, dar poate fi interpretata ca o recomandare. Sa votam: acceptam termenii legii ca pe o recomandare? Cu (mare)majoritate de voturi se accepta. Prevederile legii sint recomandari. Timpul trece altfel acolo, nu degeaba sintem in fortareata parlamentara croita pentru Ceausescu. Poate fi numarat doar de administratorului lui specializat, parlamentarul roman. El si doar el stie ce e timpul parlamentar si cum se calculeaza la pontaj.

Sintem invinsi democratic, ne repliem si aducem a doua contestatie ce o vizeaza tot pe doamna Pop. Noi, ongeurile:nu o cunosteam pe sus-numita doamna, dar expertiza si experienta in drepturile omului e musai cazul sa aiba. CV-ul subtire lasa loc la indoieli cat cladirea Parlamentului. As, zice senatorul Frunda. Avocatii apara drepturile omului, urmare directa a profesiunii lor. Sa votam: au avocatii pricepere in drepturile omului? Sala zice in unanimitate ca da. Se decide: avocatii sint aparatorii drepturilor noastre de oameni. Interpretarea de sedinta devine lege. Acum inteleg, vad lumina: e lege in tara mea sa o ducem bine cu drepturile omului. Legea te protejeaza: ba chiar avem multe mii de aparatori si aparatoare. N-avem a ne teme, parca vrea sa ne asigure parlamentarul. Noi ne temem: doamna Pop nu e avocat. E doar o rubedenie prin adoptiune a noii familii conducatoare Victor Ponta. S-ar zice ca sintem plini de hula si vadit nerecunoscatori parlamentarului care ne-a invitat gentil in sala de vot. Nu se poate asa ceva, riposteaza un domn parlamentar neidentificabil prin notorietate, as vrea sa supunem la vot si pertinenta contestarilor ongeurilor. Nu se supune la vot, am scapat.

Se voteaza finalmente si exclusiv candidatii agreati de partide, intre care si Cristian Jura. Omu’ lui Nastase, iesit inca o data de sub rochia generoasa a social-democratiei de tip Ponta, cel numit sa creeze in 2002 un CNCD de uz decorativ. Cel cu discriminarea femeilor blonde in Romania, va amintiti de dumnealui? Naparlit si disperat in acelasi timp sa revina la vechea sa piele de conducator al institutiei cncdiste pentru a o cuminti definitiv si arunca in irelevanta. Cu sanse bune (timpurile la parlamentari nu se scurg ca la noi: azi e azi, maine nu e ca azi).

Am amutit. Parlamentarul e stapanul nostru pe pamant: toata legislatia ce ne priveste direct duce la el, se decide prin ridicare de mana de partid tot de catre el si e croita maiastru pe masura intereselor lui de grup. Si…noi? Casta inferioara si vorbacioasa a romanticilor intarziati, uzati civic, incapabili a intelege misterele algoritmului politic si timpul claselor conducatoare reunite. Astia sintem: el voteaza, noi…votam. Intrebarea acum e cine ne apara de aparatorii nostri?

Florin Buhuceanu

duminică, 7 februarie 2010

Se intampla in Romania: tratati precum gunoaiele...

“Tratati precum gunoaiele”: Coalitia Antidiscriminare se alatura semnalelor de alarma ale Amnesty International in ceea ce priveste locuirea romilor


Organizatiile semnatare, membre ale Coalitiei Antidiscriminare, solicita Guvernului Romaniei, alaturi de Amnesty International, actiuni ferme in vederea stoparii evacuarilor fortate ale romilor si asigurarea respectarii dreptului la o locuinta adecvata, in conformitate cu angajamentele internationale de respectare a drepturilor omului ratificate de Romania, inclusiv prin modificari legislative care sa aduca legislatia romaneasca din domeniu la standardele asumate.

Cazul documentat de Amnesty International, in care 100 de romi din Miercurea Ciuc au fost evacuati si mutati fortat in 2004, langa o statie de epurare la periferia orasului, apare si in raportul comparat al Agentiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene - FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori.[1] In cazul Miercurea Ciuc, in lipsa de orice alternativa, romii continua si astazi sa locuiasca langa statia de epurare, in containere, fara acces la utilitati, intr-o zona in care legea interzice locuirea din ratiuni de sanatate publica si unde deja au decedat doi copii mici. Cazul, tipic pentru o practica a ultimilor ani a unor autoritati locale, reprezinta un caz de rasism de mediu. Cu sprijinul Romani CRISS, victimele au formulat plangere penala in fata instantelor de judecata din Romania si, in urma solutionarii nefavorabile, a fost sesizata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cazul fiind pe rol.Miercurea Ciuc nu este insa un caz singular. Cazurile aduse in instanta de organizatiile Romani CRISS, LIGA PRO EUROPA sau APADOR-CH arata ca evacuari fortate si demolari, uneori in toiul iernii la -15 C, fara respectarea prevederilor legii, se intampla frecvent cand este vorba despre comunitati rome. Mai mult decat atat, comunitatile rome sunt evacuate la marginea oraselor, deseori in apropiere de statia de epurare sau de/pe groapa de gunoi a orasului in incercarea de a segrega comunitatea de romi de restul comunitatii.

Raportul FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori pentru Romania inventariaza o serie de tipologii de locuire in saracie extrema ale romilor aratand ca, in ciuda angajamentelor de imbunatatire a situatiei romilor ale Guvernului Romaniei, aceste tipologii s-au pastrat de-a lungul timpului, ba chiar au aparut unele noi datorita practicilor unor autoritati locale de a muta comunitatile de romi in afara oraselor/comunitatilor. Acelasi raport arata ca legislatia in domeniul locuirii din Romania discrimineaza in mod indirect comunitatile de romi, netinand cont de specificitatile comunitatii care, din ratiuni istorice, a avut mai putin acces la proprietate decat comunitatile majoritare, si expunandu-le astfel in mod disproportionat evacuarilor fortate si demolarilor.

Alaturi de recomandarile Amnesty International,[2] Coalitia Antidiscriminare solicita autoritatilor nationale si locale competente ale statului roman o serie de masuri si modificari legislative in materia locuirii si, in mod particular, referitor la situatia locuirii romilor:• Sa adopte masuri politice si juridice pentru legalizarea asezarilor informale de romi. • Sa asigure o protectie legala impotriva segregarii etnice si stoparea separarii fizice a comunitatilor de romi de asezarile populatiei majoritare prin orice fel de masuri.• Sa defineasca si sa includa in lege concepte precum: rasism de mediu, segregare rezidentiala, evacuari fortate, precum si masurile de combatere a acestora etc. • Sa ratifice Carta Sociala Europeana in intregimea ei, in special articolele 30 – dreptul la protectie impotriva saraciei si excluziunii sociale si 31 – dreptul la locuire, precum si Protocolul Optional la Carta din 1995 ce permite procedura plangerilor colective.


Semnatari din partea Coalitiei Anti-Discriminare:

Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei
Alianta Civica a Romilor din Romania
Asociatia Accept
Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen : FILIA
Centrul de Resurse Juridice
Centrul Euroregional pentru Initiative Publice
Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Institutul pentru Politici Publice
LIGA PRO EUROPA
Romani CRISS

Persoane de contact:
Monica Vasile, Romani CRISS, anamonica@romanicriss.org, 0721296029
David Mark, Alianta Civica a Romilor din Romania, david.mark@acrr.ro, 0752 07 27 17

[1] Disponibil la: http://fra.europa.eu/fraWebsite/home/pub-cr-roma-housing_en.htm (01.02.2010).
[2] Amnesty International, Treated like waste, Roma homes destroyed and health at risk in Romania,2010, la: http://www.amnesty.org/en/library/asset/EUR39/001/2010/en/8b56613d-8d22-4d36-9a96-62c21a9e96f8/eur390012010en.pdf (01.02.2010).

miercuri, 27 ianuarie 2010

CoE, vot amanat

Rezolutia "Discriminarea pe baza orientarii sexuale si a identitatii de gen" (vezi postarea de ieri) a intrat astazi in discutia Adunarii Parlamentare si amanata pentru luna aprilie.

Ramane neclar ce insemna, la acest moment, amanarea in cauza. Ce este totusi clar are de-a face cu actualitatea imediata a acestei dezbateri pentru noi, azi, in Romania (toleranta represiva, parteneriat civil, Gay Pride, transgendes issues). Pentru a o urmari, click pe video recording of the debate) :

http://assembly.coe.int/ASP/NewsManager/EMB_NewsManagerView.asp?ID=5231

marți, 26 ianuarie 2010

Vot important la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei

Bucureşti, 25 ianuarie 2010



În atenţia Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,



Organizaţiile semnatare ale prezentei scrisori sunt organizaţii neguvernamentale cu o bogata experienţa în promovarea şi apararea drepturilor omului şi nediscriminarii în România.
Ne manifestam încrederea ca reprezentanţii României la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei vor vota pentru adoptarea a doua documente importante pentru protecţia drepturilor omului şi nediscriminarii în Europa, care vor fi dezbatute în cadrul Sesiunii Ordinare a Consiliului Europei (25-29 ianuarie 2010):


§ Recomandarea „Fifteen years since the International Conference on Population and Development Programme of Action” [Cincisprezece ani de la Conferinţa Internaţionala Programul de Acţiune privind Populaţia şi Dezvoltarea], Doc. 11992 din 5 August 2009;

§ Rezoluţia “Discrimination on the basis of sexual orientation and gender identity” [Discriminarea pe baza orientarii sexuale şi a identitaţii de gen], Doc. 12087 din 8 decembrie 2009.

În primul rând, în România, protecţia dreptului la sanatate, inclusiv la sanatatea sexuala şi a reproducerii este garantata de cadrul legal în articolul 34 din Constituţie, Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 a drepturilor pacientului şi Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii.

În al doilea rând, discriminarea pe criteriul orientarii sexuale şi discriminarea împotriva femeilor sunt sancţionate de legea din România atunci când discriminarea are loc în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice. Cadrul legal şi instituţional este prevazut în articolul 16 din Constituţie, Ordonanţa Guvernului nr. 137 din 31 august 2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare (republicată pe 8 februarie 2007), Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi (republicată pe 1 martie 2007) şi articolele 75 lit.c¹ (circumstanţa agravanta pentru motivaţia discriminatorie la savârşirea unei infracţiuni) şi art.247 (Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi) din Codul penal în vigoare. Menţionam ca sprijinul statului român pentru prevederile penale menţionate mai sus a fost reafirmat recent cu ocazia adoptarii Noului Cod penal în 2009. Nu în ultimul rând, art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, intrată în vigoare prin adoptarea Tratatului de la Lisabona, interzice în mod expres orice discriminare pe baza oricărui criteriu ca genul, rasa, culoarea pielii, originea etnică sau socială, elementele genetice, limba, religia sau credinţa, opinia politică sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, proprietatea, naşterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală.
În concluzie, votul pentru adoptarea celor doua documente reprezinta o reafirmare a angajamentului politic manifestat la nivel naţional pentru respectarea, protecţia şi garantarea drepturilor omului şi nediscriminarii şi este în conformitate cu legislaţia româneasca şi cu obligaţiile internaţionale asumate de România.
Speram ca veţi vota pentru adoptarea celor doua documente. Va stam la dispoziţie pentru mai multe informaţii sau clarificari – Iustina Ionescu, Program Manager, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, iionescu@ecpi.ro, mobil 0754 306 131.

Organizaţii semnatare:
Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
Asociaţia ACCEPT
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Centrul de Resurse Juridice
Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA
Alianţa Civica a Romilor din România
Romani Criss
Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi
Policy Center for Rroma & Minorities
CIVITAS 2005
Agenţia pentru Dezvoltare Comunitara „Împreuna”
LIGA PRO EUROPA
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală
Institutul pentru Politici Publice