HIV/SIDA in Romania

Intreruperi ale tratamentului antiretroviral


Noutati: in luna mai a.c., fostul ministru al Sanatatii, actualul deputat PNL Eugen Nicolaescu, a adresat o interpelare Ministrului Sanatatii cu privire la interuperile de tratament din sistem. Nici o reactie pana la acest moment.

Zilele trecute, europarlamentara Monica Macovei cerea clarificari Ministrului Sanatatii cu privire la demersurile concrete pentru rezolvarea rapida a acestei situatiuni critice. Nici un raspuns ministeriabil nu a fost inca formulat.

Note de subsuol:

• Romania nu are o strategie nationala de prevenire si combatere HIV/SIDA .
• Incepand cu aceasta luna, odata cu incetarea finantarii Global Fund, Romania nu va dispune de bani pentru finantarea programelor de prevenire HIV/SIDA.
• Dispunem de un secretar de stat al Ministerului Sanatatii care este specializat in problematica HIV/SIDA, Dr. Streinu Cercel. Si ?

Se face luni, 19 aprilie. E ora 6 trecute, sintem in 2010 si parlamentarul roman lucreaza la el acasa. Pentru a 3a oara, comisii si comitii (de drepturi, egalitati intre genuri si acelea juridice ale ambelor Camere) se reunesc pentru a decide cine sa ocupe locurile vacante din componenta Colegiului Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Institutie importanta pentru drrepturrile mele cetatenesti, dar si pentru drepturile lor parlamentare, caci unii s-au simtit mustruluiti si amendati. Adica cum: esti in subordinea mea, tu CNCD, si ma amendezi pe mine, parlamentar roman? Unde pui ca pana si presedintele, primul ministru, ministrul de externe si-au cautat avocati care sa-i apere de acest CNCD. Dar cine-i el in definitiv?!

Parlamentarul nu se intelege sa se aseze la treaba. Se numara, se cauta pe holuri, iar se citeste prezenta. E tot 19 aprilie dar a trecut inca o ora. Nu se naste usor consensul la algoritimul politic. Doamna Egalitatii de Sanse de la Senat , Olguta Vasilescu, tuna si cere retragerea opozitiei. O secondeaza Doamna Omolog de la Camera Deputatilor. Se retrag, discuta pe holuri, se inteleg la algoritmul politic. Revin si se aseaza satisfacuti in fotelurile salii “Nicolae Iorga”. Oarecum derutati, candidatii stau in bancute si asteapta sa fie ascultati, reprezentantii ONGurilor numara parlamentarii si asteapta sa vada democratia in action. Poate ca a 3a oara reusesc totusi sa voteze si sa deblocheze institutia drepturilor noastre. Si uite ca merge de asta data: senatorul Frunda (el e cu Drepturile Omului) conduce sedinta si fixeaza limita de 3 minute pentru fiecare candidat la vorbitor. Sint obiectii? Da, zicem noi, adica ongeurile. Da, va rog poftiti, zice si senatorul. Am avea o problema de numaratoare: una dintre candidate, doamna Liana Pop de la PSD nu si-a depus legal candidatura, in termenul prevazut de lege (“cel mult 30 de zile” din momentul postarii anuntului de catre Parlament). Domnul senator intrerupe contestatia, caci stie despre ce e vorba. Le poate explica mai bine decat noi (evident!) colegilor si colegelor parlamentari: 30 de zile e doar o recomandare. Zice legea, e adevarat, dar poate fi interpretata ca o recomandare. Sa votam: acceptam termenii legii ca pe o recomandare? Cu (mare)majoritate de voturi se accepta. Prevederile legii sint recomandari. Timpul trece altfel acolo, nu degeaba sintem in fortareata parlamentara croita pentru Ceausescu. Poate fi numarat doar de administratorului lui specializat, parlamentarul roman. El si doar el stie ce e timpul parlamentar si cum se calculeaza la pontaj.

Sintem invinsi democratic, ne repliem si aducem a doua contestatie ce o vizeaza tot pe doamna Pop. Noi, ongeurile:nu o cunosteam pe sus-numita doamna, dar expertiza si experienta in drepturile omului e musai cazul sa aiba. CV-ul subtire lasa loc la indoieli cat cladirea Parlamentului. As, zice senatorul Frunda. Avocatii apara drepturile omului, urmare directa a profesiunii lor. Sa votam: au avocatii pricepere in drepturile omului? Sala zice in unanimitate ca da. Se decide: avocatii sint aparatorii drepturilor noastre de oameni. Interpretarea de sedinta devine lege. Acum inteleg, vad lumina: e lege in tara mea sa o ducem bine cu drepturile omului. Legea te protejeaza: ba chiar avem multe mii de aparatori si aparatoare. N-avem a ne teme, parca vrea sa ne asigure parlamentarul. Noi ne temem: doamna Pop nu e avocat. E doar o rubedenie prin adoptiune a noii familii conducatoare Victor Ponta. S-ar zice ca sintem plini de hula si vadit nerecunoscatori parlamentarului care ne-a invitat gentil in sala de vot. Nu se poate asa ceva, riposteaza un domn parlamentar neidentificabil prin notorietate, as vrea sa supunem la vot si pertinenta contestarilor ongeurilor. Nu se supune la vot, am scapat.

Se voteaza finalmente si exclusiv candidatii agreati de partide, intre care si Cristian Jura. Omu’ lui Nastase, iesit inca o data de sub rochia generoasa a social-democratiei de tip Ponta, cel numit sa creeze in 2002 un CNCD de uz decorativ. Cel cu discriminarea femeilor blonde in Romania, va amintiti de dumnealui? Naparlit si disperat in acelasi timp sa revina la vechea sa piele de conducator al institutiei cncdiste pentru a o cuminti definitiv si arunca in irelevanta. Cu sanse bune (timpurile la parlamentari nu se scurg ca la noi: azi e azi, maine nu e ca azi).

Am amutit. Parlamentarul e stapanul nostru pe pamant: toata legislatia ce ne priveste direct duce la el, se decide prin ridicare de mana de partid tot de catre el si e croita maiastru pe masura intereselor lui de grup. Si…noi? Casta inferioara si vorbacioasa a romanticilor intarziati, uzati civic, incapabili a intelege misterele algoritmului politic si timpul claselor conducatoare reunite. Astia sintem: el voteaza, noi…votam. Intrebarea acum e cine ne apara de aparatorii nostri?

Florin Buhuceanu

Se intampla in Romania: tratati precum gunoaiele...

“Tratati precum gunoaiele”: Coalitia Antidiscriminare se alatura semnalelor de alarma ale Amnesty International in ceea ce priveste locuirea romilor


Organizatiile semnatare, membre ale Coalitiei Antidiscriminare, solicita Guvernului Romaniei, alaturi de Amnesty International, actiuni ferme in vederea stoparii evacuarilor fortate ale romilor si asigurarea respectarii dreptului la o locuinta adecvata, in conformitate cu angajamentele internationale de respectare a drepturilor omului ratificate de Romania, inclusiv prin modificari legislative care sa aduca legislatia romaneasca din domeniu la standardele asumate.

Cazul documentat de Amnesty International, in care 100 de romi din Miercurea Ciuc au fost evacuati si mutati fortat in 2004, langa o statie de epurare la periferia orasului, apare si in raportul comparat al Agentiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene - FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori.[1] In cazul Miercurea Ciuc, in lipsa de orice alternativa, romii continua si astazi sa locuiasca langa statia de epurare, in containere, fara acces la utilitati, intr-o zona in care legea interzice locuirea din ratiuni de sanatate publica si unde deja au decedat doi copii mici. Cazul, tipic pentru o practica a ultimilor ani a unor autoritati locale, reprezinta un caz de rasism de mediu. Cu sprijinul Romani CRISS, victimele au formulat plangere penala in fata instantelor de judecata din Romania si, in urma solutionarii nefavorabile, a fost sesizata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cazul fiind pe rol.Miercurea Ciuc nu este insa un caz singular. Cazurile aduse in instanta de organizatiile Romani CRISS, LIGA PRO EUROPA sau APADOR-CH arata ca evacuari fortate si demolari, uneori in toiul iernii la -15 C, fara respectarea prevederilor legii, se intampla frecvent cand este vorba despre comunitati rome. Mai mult decat atat, comunitatile rome sunt evacuate la marginea oraselor, deseori in apropiere de statia de epurare sau de/pe groapa de gunoi a orasului in incercarea de a segrega comunitatea de romi de restul comunitatii.

Raportul FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori pentru Romania inventariaza o serie de tipologii de locuire in saracie extrema ale romilor aratand ca, in ciuda angajamentelor de imbunatatire a situatiei romilor ale Guvernului Romaniei, aceste tipologii s-au pastrat de-a lungul timpului, ba chiar au aparut unele noi datorita practicilor unor autoritati locale de a muta comunitatile de romi in afara oraselor/comunitatilor. Acelasi raport arata ca legislatia in domeniul locuirii din Romania discrimineaza in mod indirect comunitatile de romi, netinand cont de specificitatile comunitatii care, din ratiuni istorice, a avut mai putin acces la proprietate decat comunitatile majoritare, si expunandu-le astfel in mod disproportionat evacuarilor fortate si demolarilor.

Alaturi de recomandarile Amnesty International,[2] Coalitia Antidiscriminare solicita autoritatilor nationale si locale competente ale statului roman o serie de masuri si modificari legislative in materia locuirii si, in mod particular, referitor la situatia locuirii romilor:• Sa adopte masuri politice si juridice pentru legalizarea asezarilor informale de romi. • Sa asigure o protectie legala impotriva segregarii etnice si stoparea separarii fizice a comunitatilor de romi de asezarile populatiei majoritare prin orice fel de masuri.• Sa defineasca si sa includa in lege concepte precum: rasism de mediu, segregare rezidentiala, evacuari fortate, precum si masurile de combatere a acestora etc. • Sa ratifice Carta Sociala Europeana in intregimea ei, in special articolele 30 – dreptul la protectie impotriva saraciei si excluziunii sociale si 31 – dreptul la locuire, precum si Protocolul Optional la Carta din 1995 ce permite procedura plangerilor colective.


Semnatari din partea Coalitiei Anti-Discriminare:

Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei
Alianta Civica a Romilor din Romania
Asociatia Accept
Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen : FILIA
Centrul de Resurse Juridice
Centrul Euroregional pentru Initiative Publice
Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Institutul pentru Politici Publice
LIGA PRO EUROPA
Romani CRISS

Persoane de contact:
Monica Vasile, Romani CRISS, anamonica@romanicriss.org, 0721296029
David Mark, Alianta Civica a Romilor din Romania, david.mark@acrr.ro, 0752 07 27 17

[1] Disponibil la: http://fra.europa.eu/fraWebsite/home/pub-cr-roma-housing_en.htm (01.02.2010).
[2] Amnesty International, Treated like waste, Roma homes destroyed and health at risk in Romania,2010, la: http://www.amnesty.org/en/library/asset/EUR39/001/2010/en/8b56613d-8d22-4d36-9a96-62c21a9e96f8/eur390012010en.pdf (01.02.2010).

CoE, vot amanat

Rezolutia "Discriminarea pe baza orientarii sexuale si a identitatii de gen" (vezi postarea de ieri) a intrat astazi in discutia Adunarii Parlamentare si amanata pentru luna aprilie.

Ramane neclar ce insemna, la acest moment, amanarea in cauza. Ce este totusi clar are de-a face cu actualitatea imediata a acestei dezbateri pentru noi, azi, in Romania (toleranta represiva, parteneriat civil, Gay Pride, transgendes issues). Pentru a o urmari, click pe video recording of the debate) :

http://assembly.coe.int/ASP/NewsManager/EMB_NewsManagerView.asp?ID=5231

Vot important la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei

Bucureşti, 25 ianuarie 2010



În atenţia Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,



Organizaţiile semnatare ale prezentei scrisori sunt organizaţii neguvernamentale cu o bogata experienţa în promovarea şi apararea drepturilor omului şi nediscriminarii în România.
Ne manifestam încrederea ca reprezentanţii României la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei vor vota pentru adoptarea a doua documente importante pentru protecţia drepturilor omului şi nediscriminarii în Europa, care vor fi dezbatute în cadrul Sesiunii Ordinare a Consiliului Europei (25-29 ianuarie 2010):


§ Recomandarea „Fifteen years since the International Conference on Population and Development Programme of Action” [Cincisprezece ani de la Conferinţa Internaţionala Programul de Acţiune privind Populaţia şi Dezvoltarea], Doc. 11992 din 5 August 2009;

§ Rezoluţia “Discrimination on the basis of sexual orientation and gender identity” [Discriminarea pe baza orientarii sexuale şi a identitaţii de gen], Doc. 12087 din 8 decembrie 2009.

În primul rând, în România, protecţia dreptului la sanatate, inclusiv la sanatatea sexuala şi a reproducerii este garantata de cadrul legal în articolul 34 din Constituţie, Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 a drepturilor pacientului şi Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii.

În al doilea rând, discriminarea pe criteriul orientarii sexuale şi discriminarea împotriva femeilor sunt sancţionate de legea din România atunci când discriminarea are loc în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice. Cadrul legal şi instituţional este prevazut în articolul 16 din Constituţie, Ordonanţa Guvernului nr. 137 din 31 august 2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare (republicată pe 8 februarie 2007), Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi (republicată pe 1 martie 2007) şi articolele 75 lit.c¹ (circumstanţa agravanta pentru motivaţia discriminatorie la savârşirea unei infracţiuni) şi art.247 (Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi) din Codul penal în vigoare. Menţionam ca sprijinul statului român pentru prevederile penale menţionate mai sus a fost reafirmat recent cu ocazia adoptarii Noului Cod penal în 2009. Nu în ultimul rând, art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, intrată în vigoare prin adoptarea Tratatului de la Lisabona, interzice în mod expres orice discriminare pe baza oricărui criteriu ca genul, rasa, culoarea pielii, originea etnică sau socială, elementele genetice, limba, religia sau credinţa, opinia politică sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, proprietatea, naşterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală.
În concluzie, votul pentru adoptarea celor doua documente reprezinta o reafirmare a angajamentului politic manifestat la nivel naţional pentru respectarea, protecţia şi garantarea drepturilor omului şi nediscriminarii şi este în conformitate cu legislaţia româneasca şi cu obligaţiile internaţionale asumate de România.
Speram ca veţi vota pentru adoptarea celor doua documente. Va stam la dispoziţie pentru mai multe informaţii sau clarificari – Iustina Ionescu, Program Manager, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, iionescu@ecpi.ro, mobil 0754 306 131.

Organizaţii semnatare:
Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
Asociaţia ACCEPT
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Centrul de Resurse Juridice
Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA
Alianţa Civica a Romilor din România
Romani Criss
Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi
Policy Center for Rroma & Minorities
CIVITAS 2005
Agenţia pentru Dezvoltare Comunitara „Împreuna”
LIGA PRO EUROPA
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală
Institutul pentru Politici Publice

Drepturi sexuale si reproductive in Romania

Centrul Euroregional pentru Initiative Publice
Comunicat de presa
25 Octombrie, 2009

Sexualitatea este o parte integranta si fundamentala a experientei umane, atitudinile legate de aceasta avand stransa legatura cu realitatile sociale, economice, culturale, politice si religioase din societate. De aceea, apararea si promovarea drepturilor sexuale si reproductive este relevanta pentru societate in ansamblul ei si este definitorie pentru progresul general al drepturilor omului in Romania. Drepturile sexuale si reproductive se refera nu doar la cum suntem tratati ca individualitati si grupuri de persoane (femei, barbati, minoritati sexuale, tineri si persoane varstnice, persoane cu dizabilitati, etc.), ci si la cum si cat de bine coexistam in interiorul aceleiasi societati.

Intalnirea Regionala privind Drepturile Sexuale si Reproductive din Europa Centrala si de Est a analizat, printre altele, starea respectarii drepturilor sexuale si reproductive in Romania. Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, organizatorul acestei Intalniri, sprijinita de catre Fundatia Soros din Romania si Central and Eastern European Trust, considera ca ne aflam in stare critica odata cu generalizarea discursurilor si practicilor legislative populiste din Parlamentul Romaniei. Parlamentul si alte autoritati publice sunt supuse concertat unei puternice campanii initiate de grupari si organizatii militante ce se definesc prin conservatorism si intoleranta religioasa nedisimulata. “Datorita acestor presiuni din ce in ce mai eficiente in viata noastra publica, drepturile sexuale si reproductive au devenit aproape un sinonim al oprobriului. Cunoscand populismul si versatilitatea politicienilor nostri, aceasta tendinta de desconsiderare a unui set intreg de drepturi nu poate sa nu ne puna pe ganduri in contextual crizei economice si politice din tara” crede Florin Buhuceanu, presedintele executiv al Centrului.

“Romania nu ar trebui sa fie dupa chipul si asemenarea Americii de sub Administratia Bush. Este o tara membra a Uniunii Europene, o Uniune a drepturilor omului si a responsabilitatii civice, in care viziunea si agenda intolerantei religioase de inspiratie neo-protestanta nu are trebui sa influenteze politicile publice” a precizat Rev. Diane Fisher, episcop al Metropolitan Community Churches pentru Europa de Est.

Recentele incercari de modificare a legislatiei privind restrictionarea dreptului la intreruperile de sarcina motivate medical, inexistenta unui cadru juridic adecvat in ceea ce priveste reproducerea umana asistata si recente propuneri legislative discriminatorii in acest domeniu, care nu asigura conformitatea cu deciziile Curtii Constitutionale, modificarile aduse Codului Familiei care incalca deliberat exercitarea dreptului la viata privata si de familie asigurat de catre Constitutia Romaniei (art.26) sunt profund ingrijoratoare. “Toate acestea, coroborate cu lipsa unei strategii nationale privind sanatatea reproducerii si a drepturilor sexuale si reproductive in Romania si a strategiei nationale privind combaterea HIV/SIDA indica un semnificativ regres in garantarea unor drepturi fundamentale ale omului, precum dreptul la viata, dreptul la sanatate, dreptul de a nu fi supus unor tratamente degradante si de a nu fi discriminat pe baza de gen, orientare sexuala, varsta, HIV/SIDA, dizabilitati si altele” considera Iustina Ionescu, avocat specializat in drepturi sexuale si reproductive si in domeniul prevenirii si combaterii discriminarii in Romania.

Persoana de contact: Florin Buhuceanu
Email: florinbuhuceanu@yahoo.com
Tel: 0728-530 729

Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, Bucuresti, Blv. Nicolae Balcescu 27-33, Bloc Unic, sc. A, ap 90, tel/fax 0212339789.

Pentru o strategie nationala care sa ne apere drepturile sexuale si reproductive

3 iunie 2008




Strategia naţionalǎ privind asigurarea drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii








Organizaţiile semnatare ale prezentului memoriu îşi declarǎ îngrijorarea cu privire la încercǎrile recente de restrângere a drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii, în principal avortul terapautic, în contextul modificǎrilor preconizate ale Codului Penal.

Considerǎm cǎ sexualitatea şi reproducerea sunt aspecte vitale ale personalitǎţii şi vieţii tuturor cetǎţenilor României, în directǎ legǎturǎ cu buna lor stare fizicǎ, psihicǎ, emoţionalǎ şi socialǎ. Cu toate cǎ drepturile în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii sunt operaţionale şi prevǎzute în tratate şi convenţii internaţionale opozabile României, parte a legislaţiei naţionale, ele rǎmân un deziderat îndepǎrtat. Astfel, în materia dreptului la informare şi a dreptului la educaţie ne confruntǎm cu lipsa educaţiei sexuale sistematice în şcolile publice. Lipsesc: programele de educaţie sexualǎ destinate tinerilor care nu mai frecventeazǎ vreo formǎ de învǎţǎmânt, programele de informare şi educare a populaţiei pentru depistarea precoce a cancerelor genito-mamare, atât pentru femei cât şi pentru bǎrbaţi, programele coerente de informare şi educare a populaţiei adulte privind contracepţia şi transmiterea infecţiilor cu transmitere sexualǎ (ITS), inclusiv HIV/SIDA, programele de informare a populaţiei privind serviciile de planificare familialǎ şi a celor în care se trateazǎ ITS, programele de promovare a serviciilor de asistenţǎ pre şi postnatalǎ, programele de informare şi educare privind contracepţia şi planificarea familalǎ în cadrul serviciilor în care se fac întreruperi de sarcinǎ, programele de informare şi educare privind drepturile pacienţilor, instrumentele de monitorizare a oricǎruia dintre programele de informare şi educare menţionate mai sus, dreptul tatǎlui de a asista la naşterea copilului sǎu şi de a fi lângǎ familia lui în timpul spitalizǎrii aferente naşterii, programele de educaţie a tinerilor pǎrinţi. În materia dreptului de a avea acces la servicii de sǎnǎtate ne confruntǎm cu lipsuri precum: accesul la servicii de planificare familiala pentru anumite categorii de populaţie (acces definit ca uşor -accesibil din punct de vedere geografic şi adaptat cultural), personal specializat în consiliere în domeniul sexualitǎţii, reproducerii şi a vieţii de cuplu, programe şi instrumente de monitorizare a respectǎrii drepturilor pacienţilor în serviciile destinate prevenirii şi tratǎrii afecţiunilor din domeniul sexualitǎţii şi reproducerii, reglementarea şi monitorizarea invocǎrii obiecţiunii de conştiinţǎ în cadrul actului medical sau impunerea altor restricţii de facto care împiedicǎ accesul efectiv al femeilor la servicii medicale. Conform Organizaţiei Mondiale a Sǎnǎtǎţii, deşi ratele mortalitǎţii infantile şi a mortalitǎţii materne au scǎzut în România, ele rǎmân în continuare deasupra valorilor medii din Uniunea Europeanǎ şi din regiunea Europei Centrale şi de Est. Conform Ministerului Sǎnǎtǎţii, România continuǎ sǎ aibǎ cea mai mare ratǎ de mortalitate din Europa în ceea ce priveşte cancerul de col şi de asemenea o ratǎ scǎzutǎ de supravieţuire a pacientelor diagnosticate cu cancer de sân în stadiu avansat. Continuǎm sǎ fim printre ţǎrile din Europa cu cea mai mare ratǎ a sarcinilor în rândul minorelor.

Criza economicǎ actualǎ, creşterea ratei şomajului şi a sǎrǎciei, scǎderea cheltuielilor din sistemul de sǎnǎtate şi cel al protecţiei sociale, scǎderea masivǎ a contribuţiei unor donatori internaţionali au un impact negativ asupra stǎrii de sǎnǎnate sexualǎ şi reproductivǎ in cazul femeilor, tinerilor, migranţilor şi grupurilor vulnerabile din societatea româneascǎ. Elaborarea unei strategii naţionale privind asigurarea drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii devine urgentǎ în acest context dificil ca instrument de referinţǎ în domeniu, dublat de un mecanism clar şi eficace de implementare şi monitorizare a progreselor înregistrate. Participativitatea, incluziunea, intersectorialitatea şi transparenţa decizionalǎ sunt atributele cheie în naşterea acestei strategii de care România are acut nevoie, cu implicarea clarǎ a beneficiarilor sǎi. Cetǎţenii cǎrora ne adresǎm nu sunt doar clienţi ori beneficiari de servicii, ci purtatori de drepturi în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii interdependente de egalitatea de gen, combaterea discriminǎrii. prevenirea şi combaterea HIV/SIDA. Aceşti cetǎţeni trebuie implicaţi în apǎrarea şi respectarea acestor drepturi, ca şi în elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale ce li se adreseazǎ.

Dacǎ sectorul de sǎnǎtate reprezintǎ unul din furnizorii cei mai importanţi ai serviciilor din domeniul sǎnǎtǎţii sexuale şi a reproducerii, sectorul de educaţie este vital în asigurarea continuǎ şi sistematicǎ de informaţii şi aptitudini necesare asumǎrii şi promovǎrii acestor drepturi pentru categorii întregi de populaţie. Dupǎ modelul elaborǎrii strategiei nationale HIV/SIDA, strategia nationalǎ privind asigurarea drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii trebuie sǎ implice nivele diferite de autoritate (Ministerul Educaţiei, Ministerul Sǎnǎtǎţii, Ministerul Tineretului, Ministerul Finanţelor, etc), agenţii cu expertizǎ specificǎ (Consiliul National pentru Combaterea Discriminǎrii, Agenţia Naţionalǎ pentru Şanse Egale) şi o multitudine de organizaţii internaţionale şi naţionale: Organizaţia Mondialǎ a Sǎnǎtǎţii, International Planned Parenthood Federation European Network, Center for Reproductive Rights, reţele profesionale: universitǎţi, instituţii de cercetare, asociaţii ale profesioniştilor în acest domeniu, organizaţii ale femeilor şi tinerilor.

Asigurându-vǎ de întreaga noastrǎ disponibilitate şi cooperare în vederea iniţierii unui asemenea demers public, dorim sǎ vǎ invitǎm la prima întâlnire interdisciplinarǎ şi intersectorialǎ destinatǎ pregǎtirii strategiei naţionale privind asigurarea drepturilor în domeniul sexualitǎţii şi reproducerii. Întâlnirea va avea loc Vineri, 5 iunie, intre orele 11-13:00 la sediul Fundatiei Soros, din strada Cǎderea Bastiliei nr. 33, Bucuresti.


Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice - CEIP
Societatea de Educaţie Contraceptivǎ şi Sexualǎ – SECS
Societatea de Analize Feministe – ANA
Centrul pentru Politici si Servicii de Sǎnǎtate - CPSS
Centrul de Resurse pentru Participare Publica – CeRe
Centrul Euroregional pentru Democraţie – CED
Asociaţia ACCEPT
Fundaţia Romanian Angel Appeal - RAA
Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE
Uniunea Naţionalǎ a Organizaţiilor Persoanelor afectate de HIV/SIDA – Federaţia UNOPA
Centrul de Dezvoltare Curricularǎ şi Studii de Gen - FILIA
Marie Stopes International – Romania

Persoana de contact: Florin Buhuceanu
Telefon: 0728-530 729